Secretul întunecat din spatele mașinilor electrice: scad poluarea, dar te lasă fără loc de muncă

CLEPA îndeamnă către o abordare de tip „tehnologie mixtă”, mai degrabă decât interzicerea fermă a vehiculelor cu ardere internă.

Tranziția la vehicule electrice de la sistemele motopropulsoare cu combustie internă ar putea însemna pierderea a până la 500.000 de locuri de muncă la furnizorii de automobile din UE până în 2040, potrivit unui nou studiu al grupului comercial CLEPA.

Aceste pierderi de locuri de muncă nu vor fi pe deplin compensate de o creștere corespunzătoare a componentelor mașinilor electrice, despre care grupul a spus că ar genera doar 226.000 de noi poziții, pentru o pierdere netă de 275.000 de locuri de muncă.

Acest scenariu s-ar putea aplica dacă UE adoptă o propunere în pachetul său „Fit for 55” care să permită vânzarea numai vehiculelor cu emisii zero după 2035. Pe parcurs, emisiile ar scădea cu 55% față de nivelurile din 2021 până în 2030. Pachetul de propuneri a fost lansat în această vară.

Grupul de furnizori solicită o abordare tehnologică mixtă a reducerii emisiilor, inclusiv tehnologii hibride, așa-numitul hidrogen verde și combustibili regenerabili. Această abordare ar reduce în continuare emisiile cu 50 la sută și ar menține nivelurile actuale de angajare, a spus CLEPA.

„Studiul evidențiază riscurile unei abordări numai cu vehicule electrice pentru traiul a sute de mii de oameni care lucrează din greu pentru a oferi soluții tehnologice pentru mobilitatea durabilă”, a declarat luni secretarul general al CLEPA, Sigrid de Vries, într-un comunicat de presă.

Societatea nu este în pas cu tehnologia

Potrivit raportului, elaborat de PwC pentru CLEPA, 1,7 milioane de oameni lucrează la furnizorii de automobile din Europa, cu încă 1,2 milioane de locuri de muncă la producătorii de automobile. Există, de asemenea, aproximativ 1,21 milioane de locuri de muncă în activități precum anvelopele, producția de caroserie, produse chimice, baterii și echipamente electrice și 3,2 milioane în servicii de asistență.

Studiul a luat în considerare trei întrebări:

• Care este impactul diferitelor tehnologii de propulsie asupra valorii pe care o pot adăuga furnizorii?
• Care este efectul corespunzător asupra locurilor de muncă?
• Care este efectul asupra obiectivelor climatice?

Majoritatea, 70 la sută, din „valoarea adăugată” a vehiculelor electrice ar proveni din baterii, de la materii prime la celule, la asamblare și până la reciclare. Cu toate acestea, această industrie tocmai se dezvoltă în Europa, cu multe gigafabrici planificate, dar puține operaționale în prezent.

Pe măsură ce această industrie se dezvoltă, locurile de muncă la furnizorii de combustie internă vor scădea brusc, mai ales după 2030, arată studiul. Există 599.000 de poziții în sector astăzi, dar această cifră va scădea la 513.000 în 2030 – și doar 153.000 în 2035.

Studiul prevede trei scenarii de propulsie:

• Tehnologia mixtă, care ar reduce în continuare emisiile de CO2 de la actualul de 95 de grame pe km la 20 g/km în 2040 și ar adăuga aproximativ 200.000 de locuri de muncă până în acel an.
• Doar mașini electrice, care ar reduce emisiile la zero până în 2040, dar cu o pierdere corespunzătoare de 275.000 de locuri de muncă.
• O situație „radicală”, în care emisiile vor fi reduse la zero până în 2030, dar numărul de locuri de muncă ar ajunge la 360.000.

„Nevoile societății sunt mult prea diverse pentru o abordare universală”, a spus de Vries în comunicat. „Un cadru de reglementare care este deschis tuturor soluțiilor disponibile, cum ar fi utilizarea tehnologiilor hibride, hidrogenul verde și combustibilii durabili din surse regenerabile, va permite inovarea pe măsură ce redefinim mobilitatea în următoarele decenii”.

Cele mai mari pierderi de locuri de muncă ar fi în Germania 121.000, Italia 74.000, Spania 72.000 și România 56.000.